Changeling
Tocmai ce am terminat de vazut acest film, regizat de acelasi Clint Eastwood, o poveste bazata pe o intamplare reala, o regie de exceptie, realizare impecabila si un joc excelent al Angelinei Jolie. Nu stiu cum de l-am ratat in 2008, a fost nominalizat la 3 Oscaruri si are 7,9 pe imdb. Am aflat de el de aici .
Din filmul asta poti sa extragi ce vrei tu. Taria unei femei care reuseste sa schimbe sistemul politienesc din L.A., coruptia politiei, drama unei mame care isi pierde copilul sau itele incurcate ale unor crime in serie. Toate merita, mai ales ca finalul este unul neasteptat, ramanand deschis.
Pe scurt, un film pe care il recomand cu tarie.
NY reloaded
In 10 zile sunt iar in New York si deja mi-a intrat pe sub piele, in vene si urca direct spre inima. Am acea stare de agitatie caracteristica lui si in sper ca de data asta sa il pot savura. Vreau sa alerg in Central Park la 8:00 dimineata, sa imi zambeasca lumea pe strada si sa profit la maxim de ocazia asta. Nu vreau sa fiu pesimist, dar nu stiu cat de repede voi ajunge din nou peste ocean. Pe lista intra obligatoriu Washingtonul.
Vreau sa am doua saptamani in care sa fiu egoist, sa nu imi pese de acasa, tara, vreme, bani, bac, facultate. Vreau sa fie doua saptamni in care sa ma simt cu adevarat liber, sa fiu stapan pe fiecare decizie a mea. Sincer, abia astept sa imi dau sistemul peste cap, sa ma trezesc la 2 noaptea ca si cum ar fi dimineata si sa bat la pas strazile ….. 10 zile.
About
Update: Descriere de acum doi ani. Se cere una noua, adecvata noilor cerinte, vocabularului si noului Bogdan Baciu. Dar cand si cum? Este timp pentru un nou Bogdan… ( macar poza sa fie actualizata )
Si cititorului i se intampla sa nimereasca in situatia cate unui biet articler gonit din urma de iuresul intamplarilor, nemaifiind, bietul, in stare sa rasufle…
Criza de subiect. Cand ti se intampla deodata, de-a valma, o sumedenie de subiecte fierbinti sau reci, urate sau nostime, grele sau usurele…La atata dezordonata miscare, apare un blocaj total….
Atunci deschizi cutia cu intamplari, calculatorul, televizorul, blogul. Sa vezi daca …aia…s-au decis sa se lamureasca, sa zica ce trebuia zis. Si minunea s-ar fi produs… Dar parca ar mai fi loc de ceva explicatii. Care sa ne lumineze, care sa ne linisteasca, eventual sa ne farmece ori sa ne incante...
Depinde de vorba, de felul cum o zici. Mari oratori noi nu ne dorim…Noua ne trebuie altceva. Noua ne trebuie omul care sa mearga pe aia dreapta, sa spuna lucrul, cu rostul, poate cu hazardul lui, cinstit, care se suporta cel mai repede si mai usor. In definitiv, forma conteaza, daca altceva nu se poate. Vorbitorii sa spuna totul pe nume, fie si in gluma, sa se scuture pe tine camasa de ras. Ca nu avem noi o societate normala; da’ humor, spirit , ma rog, am avea; aici nu se duce lipsa….
Nu vad buzele mici, cuminti, de la noi, nici buzele groase, ursuze, de aiurea, in stare sa sufle asupra noastra ceva care sa se apropie cat de cat de o asemenea rasucire de cuvinte…
Vreau sa pot sa pot sa vreau, niste mici vrajeli. Povesti sau nascoceli noi, care sa inghete lumea…..de luat in serios, ori in ras, dar cu totul altfel….
